in
zâmbea, dar felul cum îi flutura rochia pe lângă corp indica o traumă
Postări
Inima inimii (10)
“Romanul pe care visam eu să-l scriu trebuie să fie una dintre acele cărţi unde, aşa cum se întâmplă în stadiul ultim al înţelepciunii chineze, toate paginile ar deveni nişte oglinzi; iar prin ele s-ar putea zări nu doar cititorul însuşi şi prezentul locuit de el ci, deopotrivă, trecutul şi viitorul, visele, catastrofele, dorinţele şi amintirile noastre. O poveste în care eu însumi, în timp ce aş răsfoi-o cu intenţia de a o corecta, înarmat cu un creion roşu care să facă intransigent tot felul de modificări, aş putea deodată să-l zăresc, tolănit pe un paragraf de parcă ar sta cocoţat pe unul dintre zidurile de la ferma bunicului meu salutându-mă cu bucurie, pe băiatul rândaşului care mă învăţa cum să pun laţurile de prins păsări sau cum să fur smochine din livada vecinului şi care va fi ajuns astăzi unul dintre acei bărbaţi care bat tablă pe case locuind undeva la etajul al doilea într-un bloc din Alverca, acolo unde nu mai e pic de spaţiu nici pentru berzele din Benfica, nici p
Dragostea, şi moartea, şi valurile (9)
“Tocmai când aşeza încă un set de tacâmuri de partea cealaltă a mesei, s-a apropiat şi tânăra zicând: - Se poate? - Vă rog, a zis Sugi, privind atunci pentru prima dată faţa tinerei care scrisese cu mâna ei cuvântul „moarte” la rubrica „Scopul şederii”. Deşi pe fişă trecuse că avea douăzeci şi trei de ani, felul ei rece şi calm de a fi şi faptul că părea să nu-l bage în seamă pe Sugi o făceau să arate cu doi, trei ani mai în vârstă. Ochii negri şi strălucitori, umbriţi de gene lungi, priveau marea prin fereastra din lateral aflată în spatele lui Sugi. Privirea fixă îi dădea un aer de călugăriţă tânără, ceea ce îl făcu pe Sugi să se gândească că probabil un astfel de chip ar fi fost atribuit unei femei frumoase. Sugi a început să mănânce din supa care le fusese servită. Deşi el terminase de mâncat tot din farfurie, ea încă privea marea. Ochii îi străluceau puternic, şi Sugi realiză că de fapt privea în gol, pentru că nu schiţase nici o mişcare şi nu era atentă deloc la ce